Daniel-Mihail Șandru, Rolul dreptului internațional în propunerea de Regulament de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei)
Rolul dreptului internațional în propunerea de Regulament de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei)
Prof. univ. dr. Daniel Mihail Șandru
PPT academia.edu, researchgate
Inregistrarea disponibila on line
1. Proiectul de Regulament de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei)
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei), Bruxelles, 4.3.2020 COM(2020) 80 final 2020/0036 (COD)
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020PC0080&from=EN
Regulamentul este într-o fază avansată de adoptare
https://www.europarl.europa.eu/RegData/commissions/envi/lcag/2021/05-05/ENVI_LA(2021)003093_EN.pdf
Importanța stabilirii unui regulament cadru – instrument legislativ care va permite Comisiei Europene să dezvolte dispozițiile regulamentului.
” UE își stabilește propriile obiective ambițioase, însă va continua, de asemenea, să poarte negocieri internaționale pentru a convinge marii poluatori să își asume obiective mai ambițioase în pregătirea Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice care va avea loc în 2020 la Glasgow. UE va continua să promoveze și să pună în aplicare în întreaga lume o politică climatică ambițioasă, inclusiv printr-o puternică activitate diplomatică în materie de acțiuni în domeniul climei, și să colaboreze intens cu toți partenerii pentru a intensifica efortul colectiv, asigurând totodată condiții de concurență echitabile.” (p. 3-4 din proiectul de regulament)
2. Temeiul juridic al adoptării
Articolul 192 (ex-articolul 175 TCE) (1) Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară și după consultarea Comitetului Economic și Social și a Comitetului Regiunilor, decid cu privire la acțiunile pe care Uniunea urmează să le întreprindă în vederea realizării obiectivelor menționate la articolul 191.
Art. 192 (1) Politica Uniunii în domeniul mediului contribuie la următoarele obiective: — conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului; — ocrotirea sănătății persoanelor; — utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale; — promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială și în special lupta împotriva schimbărilor climatice.
”Articolele 191-193 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) confirmă și precizează competențele UE în domeniul schimbărilor climatice. Temeiul juridic pentru prezenta propunere este articolul 192 alineatul (1) din TFUE. În conformitate cu articolul 191 și cu articolul 192 alineatul (1) din TFUE, Uniunea Europeană contribuie la îndeplinirea, printre altele, a următoarelor obiective: conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială și în special lupta împotriva schimbărilor climatice.” (p. 4 din propunere)
3. Referire la Acordul de la Paris – de 30 de ori ceea ce reflectă importanța legăturii cu dreptul internațional
Pe de o parte, Uniunea europeană își asumă un rol de lider internațional în schimbarea climatică mondială (consid. 13), pe de altă parte proiectul de regulament se referă, în mai multe situații, la obligațiile stabilite prin Acordul de la Paris.
Consid. (4), (5), (11) – corelarea reglementărilor europene cu obiectivele Acordului de la Paris.
Referirea se găsește și în art. 1 – Obiect și domeniu de aplicare
Prezentul regulament stabilește un obiectiv obligatoriu de realizare a neutralității climatice în Uniune până în 2050, în vederea atingerii obiectivului pe termen lung privind temperatura prevăzut la articolul 2 din Acordul de la Paris, și oferă un cadru pentru realizarea de progrese în vederea atingerii obiectivului global în materie de adaptare stabilit la articolul 7 din Acordul de la Paris.
4. Adaptare și reducerea vulnerabilităților
Considerentul (5)
Acțiunile Uniunii și ale statelor membre în domeniul climei au scopul de a proteja populația și planeta, bunăstarea, prosperitatea, sănătatea, sistemele alimentare, integritatea ecosistemelor și biodiversitatea de amenințarea pe care o reprezintă schimbările climatice, în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris, precum și de a maximiza prosperitatea în limitele resurselor planetei și de a spori reziliența și a reduce vulnerabilitatea societății la schimbările climatice.
Considerentul (14)
Adaptarea este o componentă-cheie a răspunsului mondial pe termen lung la schimbările climatice. Prin urmare, statele membre și Uniunea ar trebui să își consolideze capacitatea de adaptare și reziliența și să reducă vulnerabilitatea la schimbările climatice, astfel cum se prevede la articolul 7 din Acordul de la Paris, precum și să maximizeze beneficiile conexe pe care le aduc alte politici și acte legislative de mediu. Statele membre ar trebui să adopte strategii și planuri naționale cuprinzătoare de adaptare.
Articolul 4 – Adaptarea la schimbările climatice
”Instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre trebuie să asigure progrese continue în ceea ce privește sporirea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice, în conformitate cu articolul 7 din Acordul de la Paris.”
5. Rolul dreptului internațional în stabilirea măsurilor europene
Articolul 3 Traiectoria de urmat în vederea realizării neutralității climatice
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 9 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea, la nivelul Uniunii, a unei traiectorii care să permită atingerea până în 2050 a obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1). În cel mult șase luni de la fiecare evaluare la nivel global menționată la articolul 14 din Acordul de la Paris, Comisia revizuiește traiectoria.
Mai mult, Comisia, când stabilește o traiectorie, este obligată să ia în considerare și: (i) evoluțiile internaționale și eforturile întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris și a obiectivului final al Convențieicadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice.
Concluzii
Prin proiectul de Regulament cresc puterile Comisiei.
Dreptul internațional devine important din perspectiva corelării măsurilor (naționale-europene-internaționale).
Bibliografie
Daniel-Mihail ȘANDRU, Receptarea dreptului internațional al climei în dreptul Uniunii Europene (The reception of the international legal regime of climate in the law of the European Union), Studii și cercetări juridice, nr. 2/2021, ISSN 2284-9394.