Pandectele romane, nr. 2/2021 (in curs de aparitie)
Consultare privind reglementarea inteligenței artificiale în cadrul Consiliului Europei
Daniel-Mihail ȘANDRU
Daniel-Mihail Sandru – relevant activities in the field of personal data protection
În cadrul activităților desfășurate de Institutul de Cercetari Juridice “Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române – CSDE – Centrul de Studii de Drept European a avut loc un focus grup dedicat consultării privind reglementarea inteligenței artificiale în cadrul Consiliului Europei (15 aprilie 2021). Acesată consultare este deschisă până la sfârșitul lunii aprilie 2021[1] și se constituie una dintre activitățile de redactarea de opinii ştiinţifice solicitate de Consiliul Europei (CoE).
Inteligența artificială (AI) este un subiect de actualitate, atât statele cât și organizațiile internaționale încercând să-l contureze și să-l reglementeze. Prin impactul pe care îl are asupra vieții oamenilor, de la viața privată la dreptul la un mediu sănătos, de la protecția datelor la drepturile sociale, inteligența artificială este o parte din noile tehnologii și o parte a noilor probleme pe care juriștii vor trebui să le rezolve. În cadrul Uniunii Europene, inteligența artificială este promovată între cele 6 politici cheie ale noii Comisii Europene, respectiv ”O Europă pregătită pentru era digitală”[2]. Pe de altă parte, Consiliul Europei a realizat pași semnificativi în abordarea inteligenței artificiale.
În cadrul Consiliului Europei a fost constituit un Comitet ad-hoc pentru inteligența arficială (CAHAI)[3]. Consiliul Europei a aprobat în decembrie 2020 un studiu de fezabilitate [Feasibility Study, Strasbourg, 17 December 2020 CAHAI(2020)23][4] prin care se pregătesc elementele unui cadru juridic privind proiectarea, dezvoltarea și aplicarea inteligenței artificiale (AI) bazat pe standardele Consiliului Europei privind drepturile omului, democrație și statul de drept.
Evenimentul a fost moderat de Daniel-Mihail Șandru și a avut o participare națională activă – Nicolae Ploeșteanu, Alexandra Pană, Adrian Măntoiu – și internațională – Cătălina Goanță și Bogdan Crainicu. Evenimentul s-a bucurat de participarea Centrului pentru Protecția Datelor din cadrul Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș precum și de participarea colegilor de la Universitatea din Maastricht, precum și a altor colaboratori, cercetători asociați, doctorazi și chiar studenți.
Fără a intra în dezbaterea punctelor pe care Consiliul Europei le-a avut în vedere, și care pornesc de definiția sistemelor de inteligență artificială și merg în direcția domeniilor susceptibile să beneficieze sau să întâmpine obstacole în contextul utilizării AI.
Una dintre chestiunile ridicate de Consiliul
Europei este aceea a drepturilor care intră în conflict în domeniul AI. Astfel,
CoE se interesează care sunt cele mai importante principii juridice, drepturi
și interese care trebuie abordate și, prin urmare, justifică reglementarea
dezvoltării, implementării și utilizării sistemelor de IA. Între domeniile
sugerate se au în vedere respectul demnității umane, pluralismul politic,
egalitatea, securitatea socială, liberatea de exprimare și de asociere,
non-discriminarea, dreptul la viață privată și protecția datelor, integritatea
personală, securitatea juridică, transparența, explicabilitatea și
posibilitatea de a schimba deciziile luate de AI și accesul la un remediu
efectiv. Trebuie să nuanțăm implicarea protecției datelor în acest context și
să remarcăm faptul acesta este drept fundamental consacrat prin Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene[5]
și care se bucură de jurisprudență importantă atât în cadrul Uniunii Europene
cât și în cadrul Consiliului Europei – Curtea Europeană a Drepturilor Omului
(CEDO).[6]
Dintre posibilitățile pe care Consiliul Europei le are în vedere vom observa
principii fundamentale, drepturi și libertăți consacrate de documente
internaționale și principii ale inteligenței artificiale. Dreptul la viață
privată și protecția datelor nu este un drept absolut. Cu toate acestea, în
implementarea și utilizarea sistemelor de AI cele două principii devin
fundamentale, uneori chiar subordonând sau fiind corelate cu alte principii,
poate cu un caracter mai general decât ele, cum ar fi demnitatea umană. Nuanța
pe care o impune Consiliul Europei este al justificării reglementării AI.
Protecția datelor justifică reglementarea AI (alături de celelalte principii
menționate)? Trebuie spus că în momentul de față protecția datelor se aplică și
sistemelor de inteligență artificială, protejând în egală măsură datele
prelucrate de aceste sisteme, prin diferite dispoziții ale Regulamentului general
privind protecția datelor,[7]
chiar dacă în cuprinsul reglementării se face trimitere expresis verbis la AI. Menționăm însă protecția asigurată, în
special de articolul 22 – procesul decizional individual automatizat, inclusiv
crearea de profiluri și art. 35 – evaluarea impactului asupra protecției
datelor. Problema care se pune nu este a legislației aplicabile ci mai curând a
efectelor pe care le produce, adecvarea acesteia la realitate și nu doar
birocrația completării unor formulare. Apoi, trebuie să avem în vedere că AI
utilizează nu doar date cu caracter personal dar și date fără caracter
personal, efectul fiind diferit de sistemele de prelucrare automată a datelor
mai ales în privința impactului asupra vieții private prin utilizarea unor
tehnologii care nu trebuie să utilizeze neapărat date persoanale. În plus,
trebuie să remarcăm și faptul că domeniul de aplicare ar fi diferit, fiind în
prezența unei posibile reglementări în cadrul Consiului Europei (studiul de
fezabilitate menționat indicând pe larg posibilitățile de reglementare).[8]
Însă, nu mai puțin adevărat va trebui să fim atenți la efectele pe care o
astfel de reglementare le poate produce în dreptul Uniunii Europene, după
modelul Convenției 108+.
[1] Apelul este deschis la această adresa https://www.coe.int/en/web/artificial-intelligence/cahai-multi-stakeholder-consultation
[2] Comisia Europeană, O Europă pregătită pentru era digitală, disponibil la adresa https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age_ro
[3] Consiliul Europei, Comitet ad-hoc pentru inteligența arficială, https://www.coe.int/en/web/artificial-intelligence/cahai
[4] Studiul de fezabilitate este disponibil la adresa https://rm.coe.int/cahai-2020-23-final-eng-feasibility-study-/1680a0c6da
[5] Adriana-Maria Şandru, Privire critică asupra jurisprudenţei Curţii de Justiţie a UE referitoare la interpretarea art. 8 privind protecţia datelor cu caracter personal din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (CDFUE), în Pandectele Române, nr. 1/2018, p. 26-33.
[6] Daniel-Mihail Șandru, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și protecția datelor personale ale angajaților în relațiile de muncă, Revista română de drept european, nr. 4/2017, p. 92-101
[7] Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (Text cu relevanță pentru SEE), JO L 119, 4.5.2016, p. 1–88
[8] Adriana Maria ŞANDRU, Daniel-Mihail ȘANDRU, Reforma protecției datelor din perspectiva Consiliului Europei, Studii și cercetări juridice, nr. 3/2019, p. 311-325